sâmbătă, 19 iunie 2010

Pamant

Toti ne ducem usor, usor, ne cheama pamantul.
Ramanem amintiri, si ne mai mangaie doar vantul.
Nu luam nimic cu noi, tot ce-am facut aici ramane:
Aduceri-aminte, in mintile celor dragi mici farame.

Si cum sau dus cu totii, de la cei mici pan` la cei mari.
Acolo lumea nu se-mparte-n imparati si proletari,
Vom fi toti egali si toti o apa si-un pamant,
Toti o lacrima varsata pe-o frunza fara cuvant.

Acolo voi avea prietenii, ce-n lumea asta le duc dorul;
Nu pentru c-ar fi departe ci pentru ca uita repede,
Nu-mi va lipsi decat cea care-mi ascunde adevarul
Acum. Dar nu conteaza, totul mi-e limpede.

Si vom trai in pace, nu vor mai fi razboaie.
Nu vor mai exista cei care acum instiga la ele.
Nu vor mai nici motive, vor fi doar 10 porunci pe-o foaie
Si timpul trece lent acum, dar mult nu mai e.

joi, 6 mai 2010

Vina

Nu mai stiu cine greseste, poate amandoi,
Poate eu, poate tu, de ceva vreme nu mai suntem "Noi".
Adieri de vant, reci, ma lovesc direct in piept,
Nu mai pot inainta, nu mai pot sta nici macar drept

In fata vietii, caci tot ce am in jur ma deprima.
Nepasarea ta, chiar si cea mai pura dragoste-mi reprima.
Nu ma pot opri, acum scriu rima dupa rima, de fapt,
E singurul fapt ce ma indeparteaza tot mai mult de crima.

Dragoste, pana la capatul lumii si mai departe,
Ne-am jurat amandoi in fiecare zi si-n fiecare noapte.
Poate printr-acele soapte, te-ai lasat dusa de val,
Promitand lucruri ce nu le poti duce pana la final.

Oricat as incerca sa inteleg, inca nu-mi dau seama:
Cum de fiecare data ne certam "din cauza mea"?
E normal ca greselile mele sa-mi para lucruri firesti,
Dar nu mi se pare just sa ma consideri singurul vinovat.
Oare tu nu esti?

Inca-mi amintesc totul, pas cu pas, si vise si cosmaruri,
Dorinte infantile, sperante desarte, false idealuri.
Eu inca mai cred in ele, desi tu deja le-ai uitat,
Inca mai cred si in noi, desi tu mult te-ai schimbat.

marți, 4 mai 2010

Amar

Prin cuvinte de chin, imi descriu declinul
Prin palmele date pe cord deschis,
Ce mi-au scris destinul.
Cuvinte ce ma lovesc frontal, imi fac des plinul
De suferinta si ura zilnica,
Sunt declarat pe deplin nul.

Finalul, ma gaseste la marginea marii
Incercand sa pun totul cap la cap,
Si sa te dau uitarii.
Sau pe-un camp, fugind de trecut,
incercand sa scap,
Sperand ca floriile rosii sa-mi bage mintile-n cap.

Si-acu ma simt mai sigur ca niciodata.
Mi-au fugit si gandurile cu pustiul ce-mi spunea "tata".
Astept ca cineva sa-mi dea o palma sa uit de cosmar
Si sa-mi stearga palma ta ce mi-a lasat un gust amar.

De ceva vreme sunt confuz, incerc sa gasesc
Iesirea la liman.
Dar in ochii tai nu ma mai regasesc,
Si oare cat iti pasa, cand iti spun ca "Te iubesc"?
Cand vreau sa te strang in brate
Si ma respingi, urasc acel "Nu te doresc".

Recunosc c-am plans, inca plang si voi plange
Cand imi amintesc:
O fata gingasa si vesela ce-n brate ma strange.
Esti tu, atunci cand iti pasa de orice,
Dar nu de oricine,
Ci doar de orice, ce era legat de noi si de mine.

miercuri, 21 aprilie 2010

Vad

Nu mia ramas decat un pix, de pus pe foaie un vers,
De purtat pe umeri, ca Atlas, un univers imens.
Dupa efortul depus, pe ultimul drum, un ultim mers
Ultimul gand ce ma macina e sa devin calaul lumii
Nu invers.

Fara sens imi revin amintiri din zile fara sens
Cand rana din mine nu o simteam atat de intens,
Dar acum imi aud chemarea, vad totul, vad zarea.
Las totul in urma, de-o viata caut fericirea
Vad marea.

Franturi de vise, ce ma poarta pe campii intinse
In fata n`am nici un obstacol, vad doar porti deschise
La asta ravnesc, si probabil nu-s singurul, dar obosesc
Atunci cand lupt cu morile de vant, acum ma opresc.
Vad pamant.

luni, 29 martie 2010

Monstrul

Am ucis, cu fiecare vorba rostita am ucis,
Si sunt confuz, ma doare chipul asta trist.
Mana-i patata de sangele trecutului stins,
Ochi-mi varsa siroaie de lacrimi,
Am ucis.

Acum astept ca un criminal sentinta.
Sala de judecata-i propriul suflet,
Prezideaza constiinta.
Un urlet lung, precedat de-un zambet,
Incep sa plang, parca-am fost lovit de tunet.

Atunci am inteles, m-asteapta lanturi grele,
Bile de plumb, ce vor târÎ prin noroi
Picioarele mele.
Grote reci, unde monstrul va uita de lume
Dar sa stii, nu va uita in veci de tine.

Tu l-ai ajutat, caci tu i-ai redat speranta
De-a trai printre oameni normali.
Tu i-ai redat insusi viata.
Dar incep sa simt, din nou, cum el revine
Numai tu poti sal gonesti din nou
Te rog "Fa-o pentru mine".

Insa tu n-ai auzit chemarea mea,
Iar acum imi spui ca vezi la mine schimbarea,
Ca nu mai sunt acelasi, si nu ma mai vrei
Dar nu mai vad ce vedeam odata
Chiar si eu in ochii tai.

marți, 16 martie 2010

Adevarul din vis

Vreau sa fiu eu cel care ridica steagul pacii!
Care da tonul cand toata canta imnul dreptatii,
Lasand in urma urnele mortilor si urma Mortii,
Umbrele trecutului sumbru si ruinele cetatii
Ultimei redute, ce ne-a condus spre absolut.
In sfarsit am scapat de rau, deci ne lepadam de trecut!

Stop. Si-atunci ma trezesc, a fost doar un vis.
Deci cu totii mai putem alege inca intre Iad si Paradis,
Ne tinem viitoru-n palme chiar daca acesta ne e scris.
Poti s-alegi gradina Raiului sau viata dincolo de Styx.
Poti sa joci la risc, dar n`ai sa te-alegi cu nimic
Si poti sa joci la sigur, dar sa iei din toate cate-un pic,
Caci fericirea n-o s-o gasesti niciodata la loz in plic
Pentru ca sansa la fericire se joaca la totul sau nimic.
Incerc sa fiu optimist, toti imi spun ca sunt la inceput
Dar rabdarea nu-mi e punctul forte, deci gresesc mult.
Realizez c-am o viata-ntreaga-n fata, dar cum sa mai sper
Ca poate maine va fi bine. Asta am gandit si ieri.
Si uite-ma azi, Totul parca se darama,
Totul parca incet se distruge, frate intinde-mi o mana!
Dar astept in van, nimeni nu-i aici ca sa vada,
Si daca este cineva, tot are inima de piatra.

Alerg in gol, caut iesirea, dar privirea mi se-ntuneca
Si nu mai aud decat lacrima ce pe obraz lin tot luneca.
Dorul de zilele bune ma-ntristeaza si mai tare
Nici nu mai tin sirul zilelor astea de deprimare.

sâmbătă, 20 februarie 2010

Apogeu

Singur, si-s sigur ca nu-i doar in mintea mea,
Caci se strang peretii-n jurul meu si sincer as vrea
Sa scap, sa treaca tot, s-ajung in locuri mai bune,
Cu vremuri mai putin tulburi, cu fapte mai putin nebune.

Sunt satul sa fac spume, satul sa tin in mine vorbe ce nu se pot spune,
Satul de dume, satul de mine, satul de lume,
Caci fara nume, sunt pregatit sa fac pasul spre o alta lume
Aici chiar nu mai e nimeni care sa ma-ndrume,
Care sa treaca`n carnetel faptele mele bune
Pe bune!

Dumnezeul meu de ce m-ai uitat?
Ma faci sa trec prin atatea, sunt constient ca nu`s curat.
Sunt constient ca mi-am trait viata mai mult in pacat.
Dar Doamne, totusi e atat de mult,iar timpul e`atat de scurt,
Ce poate face-un on o viata-ntreaga-ntruna "batut"?

Plang, lacrimile reci, ma fac sa tremur. Nu stiu de ce.
Poate doar de gandul ca in trecut era atat de bine.
Si prezentul ... atat de rece,
oare de ce tot ce-i frumos repede trece?
Si-am pierdut tot, totul se duce pe p***
Oricat m-am chinuit din rasputeri, sa fac totu` cu masura,
N`am bagat de seama ca viata-i asa de dura,
Cand pentru-un dram de respect tre sa dai o viata din gura.

Si-s din ce in ce mai dese clipele cand zaresc Styx-u,
Pregatit in orice clipa sa fac pactu cu Cerber. Pixu`
Parca plange si el de cand stie ca vreau sa plec,
Dar nu stie ca datorita lui sunt azi intreg.
Am invatat sa ma descarc, sa-mi pun durerea pe foaie
Cand nimeni nu m`asculta, si-mi spun ca foarte putin mai e,
Caci de ceva vreme, prevad un cer atat de negru
Prevad lumea pregatita parca pentr-un mars funebru

miercuri, 17 februarie 2010

Dor de Mama

Spune-mi Mama o vorba buna,
Spune-mi Mama un cuvant,
Durerea sa-mi alungi iara,
Tu sa nu ma lasi sa plang.

Fericire si tristete,
Tu mi-ai fost alaturi mama,
Din pruncie-n batranete,
Te-oi slavi o viata-ntreaga.

Pune Tu mana ta calda,
Si-ngrijeste-mi rana rece,
Si ma lua in brate Mama:
"Las ca trece! Las ca trece!"

Tu esti cea ce mi-a dat viata,
Tu esti cea ce m-a crescut,
Ai facut din mine-un om,
Iata-ti visul implinit.

Chipul Tau de neschimbat
Ce schiteaz-un zambet feeric,
Doar el poate sa ma-ndrume
`n cel mai aspru intuneric.

Or sa vina vremuri grele,
Voi pleca departe`n lume,
Dar mereu ma va intoarce
Mama, doar dorul de tine.

Si tu copile ce`asculti
Mergi acum de`ngenuncheza,
Mana ce te-a hranit s-o saruti
Ai sa vezi ce mult conteaza.

Tu sa nu o lasi sa planga,
Ci doar mandra, ca sa vada
Visul ei de-o viata-ntreaga
Dor de mama, Dor de mama