Monstrul

Am ucis, cu fiecare vorba rostita am ucis,
Si sunt confuz, ma doare chipul asta trist.
Mana-i patata de sangele trecutului stins,
Ochi-mi varsa siroaie de lacrimi,
Am ucis.

Acum astept ca un criminal sentinta.
Sala de judecata-i propriul suflet,
Prezideaza constiinta.
Un urlet lung, precedat de-un zambet,
Incep sa plang, parca-am fost lovit de tunet.

Atunci am inteles, m-asteapta lanturi grele,
Bile de plumb, ce vor târÎ prin noroi
Picioarele mele.
Grote reci, unde monstrul va uita de lume
Dar sa stii, nu va uita in veci de tine.

Tu l-ai ajutat, caci tu i-ai redat speranta
De-a trai printre oameni normali.
Tu i-ai redat insusi viata.
Dar incep sa simt, din nou, cum el revine
Numai tu poti sal gonesti din nou
Te rog "Fa-o pentru mine".

Insa tu n-ai auzit chemarea mea,
Iar acum imi spui ca vezi la mine schimbarea,
Ca nu mai sunt acelasi, si nu ma mai vrei
Dar nu mai vad ce vedeam odata
Chiar si eu in ochii tai.